|
|
||
|
Vezi și:ALIVANCĂ,
BĂTĂTOR,
PENTELEU,
PRINS,
FRIȘCĂ,
TĂIA
... Mai multe din DEX...
LAPTE BĂTUT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LAPTE BĂTUTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 128 pentru LAPTE BĂTUT. Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu! ... ce dragoste părintească! nostimă și tinerică o să mai fie coconița Drăgana! Boierul dumneaei, nu știu cum îl cheamă, dar e om al trebii, scoate lapte din piatră. Oamenii îi zic neiculiță , iar cocoana dumnealui îi zice: frățico . E un bărbat bun frățica, nu știe ce să mai facă soțioarei dumnealui ... bagă iar în castronul cu ciorbă, iar o bagă în gură, iar o bagă în castron, și așa mai încolo. De multe ori, când mănâncă lapte, rumeneala de pe buze începe a-i da culoarea roșatică. Ioniță băiatul e un sufragiu dibaci: când schimbă talerele are un talâm minunat ... cu nasul pe tăciuni, cu ciubucul ăl scurt între dinți, la o parte; tocmai când da cu unghia degetului celui mare în cenușa lulelei, coconița bate în palme în pridvor: — Bre! n-auziți voi, cioroilor? bată-vă Dumnezeu! Dracu o să vă ia! Măriuța, fata, abia azi scoase din fiare ... fi fost ceva scump, pentru că apa ce s-a vărsat pe jos albise scândurile întocmai ca obrazul coconiței. Așa zisei că coconița bate în palme și slugile aleargă grămadă, și Măriuța cu ei, Călin cu părul vâlvoi, pentru că căciula (de va fi avut căciulă) căzuse jos, izbindu ... Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite Ion Luca Caragiale - Educaţiunea sentimentală la vite Educațiunea sentimentală la vite de Ion Luca Caragiale Gazetele toate ne-au povestit minuni despre expoziția de vite care s-a ținut zilele trecute la domeniul Cocioc, nume vestit pentru crema, laptele bătut, coșulețele, ștreangurile și sforicelele sale. Cu drept cuvânt, gazetele au adus și de astă dată laude administratorului domenielor coroanei, onor d. I. Kalinderu, pentru patriotismul cu care d-sa se sacrifică pentru îmbunătățirea producțiunilor diverse ale acelor domenie. Expoziția de vite de la Cocioc a dovedit o dată mai mult că, cu metodă științifică și cu stăruință, se pot obține și la noi dobitoace bine cultivate, cu instrucțiune și educațiune raționale. Până unde a putut merge omul cu știința în cultura vitelor, se va vedea mai la vale dintr-un singur exemplu, pe care probabil nu l-a aflat nici o altă gazetă înaintea noastră; căci, dacă l-ar fi aflat, n-ar-fi lipsit să ne ia înainte și să aducă laudele pe cari noi ne simțim datori a le aduce d-lui administrator al domenielor coroanei. Dar să nu fim adulatori cu un bărbat, care nu poate ... Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane ... Îi mai mult decît să poate. — Lasă-l la bată-l pustia, Că-mi umplură mișălia, Că nu știi ce-o mai făcut Ghețului Lapte-Bătut ? — Oh, dar, soro, cum de crezi Așa lucru păr' nu vezi ? Îs minciuni aceste toate Niciodată nu să poate. — Ia lăsați, nu ... Ion Luca Caragiale - Ion Prostul Ion Luca Caragiale - Ion Prostul Ion Prostul de Ion Luca Caragiale Informații despre această ediție Publicată în Moftul Român anul 1, nr. 12 (1893) reprodusă de Caragiale în Calendarul Moftului Român pe 1902, pag. 51 și în Moftul Român seria II (4 Noiembrie 1901) sub titlul Vistavoiul și cu iscălitura Ion. Era pe vremea când purtau Cocoanele niște turnuri Ș-un malacof piramidal Și alte multe umpluturi... Ion Ciornei, un țopârlan, Un românaș de viță veche, Purtând suman, purtând ițari Și-o țurcănească pe ureche, A fost luat la militari... Da-n loc să dea de greu și el Ion ajunse vistavoi, Noroc! la domnul Colonel. Băiat voinic, făcea de toate: Era rândaș, spălătoreasă, Și vizitiu și bucătar, Și sofragiu și fată-n casă. Ion putea fi orișice, Mă rog, și doică-ar fi putut; Dar moașa casii l-a aflat Că are laptele bătut. Așa, Ion cu colonelul Lucra-ntr-o seară la grăpat. Când iată doamna înfoiată Sus în balcon s-a arătat. Ion numaidecât se-ntoarse Si se opri pe gânduri dus, Uitându-se plin de mirare La malacoful cel de sus. Don'Colonelul îl întreabă: - Ce te-ai holbat ... Ion Luca Caragiale - Intelectualii... ... muzele în Parnas — se adunau intelectualii spre a-și împărtăși înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin „jvarț" și puțin zahar, și numită în limba vulgară „capuțin". De aceea, profanii invidioși, cari nu erau admiși să se apropie de ... naturii, din sânul mamei crude, care mai totdeuna trebuie apucată strâns în clește, canonită, bătută până la sânge, ca să-ți dea o picătură de lapte. Ei!... Intelectualul e prea blând fiu ca să-și maltrateze cumva mama. Mâna lui, care n-are altă menire decât să treacă ușor pe frunte ... Vasile Alecsandri - Buruiana de leac ... Descântec de pocitură Păsărică albă Cu aripa albă! Din piatră-ai crescut, Cu nori te-ai bătut, Trei picături din tine-au căzut: Una de lapte, una de vin Și una de venin. Cel ce-a băut laptele s-a săturat, Cel ce-a băut ... Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele şi luna Soarele și luna Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacul-Sărat — Brăila Foaie de cicoare, În prunduț de mare Iată că-mi răsare Puternicul Soare. Dar el nu-mi răsare, Ci va să se-nsoare; Că mi-a tot umblat Lumea-n lung și-n lat, Țara Românească Și Moldovenească Lungiș, Curmeziș, Măre, nouă ai, Tot pe nouă cai; Patru-a ciumpăvit, Cinci a omorât Și tot n-a găsit Potrivă să-i fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-a găsit Și mi-a nimerit, La nouă argele, Nouă feciorele, În prunduț de mare, Pe unde răsare. A mai mititică, Ca o floricică, În mijloc ședea, La lucru lucra, Pe toate-ntrecea; Că ea tot țesea, Țesea, -nchindisea, Și ea se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea — Ileană, Ileană, Ileană Simzeană, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Țeși ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea) ... moșu... - Atunci nu era mică de tot... - Așa mică de tot nu era. Și zise împăratului: "Măria-ta, până n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zâna Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii, într-o câmpie de mușețel, și n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu ... Ion Luca Caragiale - Inițiativa... ... dv. publiciștii, dacă sunteți adevărați publiciști, nu moftangii!... — A! Mitică ! — Nu! strigă el în culmea enervării; trebuie statul!... Auzi! doică fără lapte!... Auzi! doică să... Bravo!... Și statul, indiferent... și laptele... laptele ei!... Și pleacă necăjitul părinte, să caute biberon, probabil. Ia, să vedem: cu teatrul am ... ... te-nsori, Să ne facem soțiori, Da-ți-oi dulce sărutat Și dulci poame de mâncat. Două mere-n umbră coapte, Cu izvoare dulci de lapte, Care soare n-au văzut Și vântul nu le-a bătut. Rotunzele amândouă Și spălate tot cu rouă, Tot cu rouă de pe ... Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni ... spate Cu gurile căscate. Cei dinainte Cu gurile înțepenite. Aduceți dar un vas cu prune uscate, Să aruncăm la ieste guri căscate; Un putinoi cu lapte bătut, Să le turnăm pe gât; O strachină cu poame, Să dăm la ieste cucoane, Că vedem că au slăbit de foame. Și vreo câțiva ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LAPTE BĂTUTRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru LAPTE BĂTUT. ... ALIVÁNCĂ , alivenci , s . f . ( Reg . ) 1. Turtă făcută din mălai amestecat cu lapte bătut și cu brânză și coaptă în cuptor cu unt sau cu smântână . 2. ( La pl . ) Numele unei hore ; melodia după care se execută . - Et ... ... adj . , s . f . I. Adj . ( În expr . ) Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant ; izbitor . II. S . f . 1. Lopățică cu care se bate pânza ( când se inălbește ) sau rufele ( când se spală ) ; mai . 2. Mașină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor . - Bate + suf . - ător . BĂTĂTÓR^1 , bătătoare , s . n . 1. Băț , lopățică ( împletită ) în formă de palmă etc . , cu care se bat covoare , perne etc . pentru a ... praf . 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor , cuverturilor etc . 3. Băț subțire , la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele , cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei , ca să se aleagă untul ; mâtcă , brighidău . 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul ... ... penteleie , s . n . 1. ( La sg . ) Specialitate de cașcaval preparată din laptele care se mulge toamna de la oi . 2. ( Reg . ) Băț cu care se bate ... 1. Care a căzut în mâinile cuiva , care este lipsit de libertate ; captiv . 2. Ocupat cu diverse treburi , copleșit de treburi . 3. ( Despre lapte FRÍȘCĂ^2 , friști , s . f . ( Pop . ) 1. Nuia , vergea . 2. Fig . Femeie tânără , zglobie , atrăgătoare , șmecheră și ușor neserioasă . FRÍȘCĂ^1 , friști , s . f . Strat de smântână proaspătă , care se ridică la suprafața laptelui nefiert după câteva ore de la mulgere și care , bătută cu telul , devine ... suprafața unui obiect . 5. Tranz . ( Rar ) A croi un obiect de îmbrăcăminte . 6. Tranz . ( Înv . ) A fabrica bani , a bate monedă . 7. Tranz . ( Despre drumuri , râuri etc . ) A străbate ; a traversa . 8. Refl . recipr . A se întretăia . 9. Refl ... Refl . ( Despre lapte ) A se coagula , a se brânzi ( fiind alterat ) ; ( despre anumite preparate culinare ) a căpăta aspect de lapte brânzit din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare . II. Tranz . și refl . ( recipr . ) A ( se ) spinteca , a ( se ... |
||